Mască individuală la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Așezată între cele două râuri, Moldova și Moldovița, ca o santinelă veghetoare la poarta de intrare înspre Carpaţii Orientali, comuna Vama ( cu satele Molid, Prisaca Dornei, Strâmtura și Vama ) este ,,cocoţată” la aproximativ 600-800 m altitudine. Înnobilată cu păduri pe 70% din suprafaţa comunei, Vama ni se dezvălui ca o adevărată bijuterie în aer liber desfătare pentru suflet, minte şi trup, apărată de îmbrăţişarea Obcinii Feredeului, Obcinii Humorului și a  Masivului Rarău.
,,Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din țară, cu excepția poate, a unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența acestei comune, a satului Vama, este de la Alexandru cel Bun din 1409, prin care amintește existența unui punct de vamă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde era o veche vamă, preluată de domnii români și unde se vămuiau marfurile din Moldova spre Transilvania și Ungaria și înapoi. Numele satului vine de la punctul de vamă. Vama s-a mutat de aici din localitate, din satul Vama, în secolul al XVI lea la Câmpulung, dar numele i-a rămas. Mărfurile au trecut tot pe aici, dar nu se mai vămuiau acolo, ci la Vama Domnească de la Câmpulung, după ce Ștefan cel Mare, a preluat veniturile vămii, care fuseseră date de către Alexandru cel Bun, Mănăstirii Moldovița, zidită și înălțată de el.” – Wikipedia
Dacă ajungi, dragă călătorule, prin Vama în drumu-ţi către Ţara Câmpulungului, sau a Dornelor, poposeşte o clipă şi încarcă-ţi sufletul obidit de apăsarea cotidianului, să inspiri Linişte, să-ţi umpli plămânii de Libertate. Şi nu pleca mai departe fără a trece pragul Muzeului Oului.
Muzeul Oului VAMA-BUCOVINA
Muzeul Oului din Vama, dragă drumeţule, este unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor fiind cel mai mare muzeu de acest gen din România şi unul din cele mai reuşite din Europa.
La Muzeul Oului veţi găsi ouă perforate din Cehia, ouă pictate şi ouă ,,potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile, din Luxemburg şi Malta, ouă ,,zgâriate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Caşmirul indian şi pakistanez, acuarelă pe sticlă, porţelan şi jad din China, ouă din pietre semipreţioase, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor evenimente precum naşterea şi căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicaţii cu mărgele, textile, modele realizate în tuş şi creion, ouă şlefuite din piatră, porţelan, ouă din lemn de diferite esenţe.
Obiectivul reuneşte peste 7000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente.

Colecţia aparţine doamnei profesoare Letiţia Orşivschi, artist român recunoscut la nivel naţional şi internaţional. Doamna Orşivschi a fost prezentă de-a lungul vremii la numeroase  târguri, saloane şi expoziţii internaţionale, reprezentând cu demnitate România. Doamna profesoară este de asemenea multiplă laureată la concursurile internaţionale şi colaborator a numeroase muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate.

În cele trei încăperi ale muzeului, exponatele sunt aranjate în 45 de vitrine, fiind structurate pe mai multe secţiuni, după cum urmează :
  • Ouă din zona Bucovinei, multe dintre ele cu o vechime de 50 şi chiar 100 de ani;
  • Ouă din alte zone ale României şi Colecţia Internaţională – ouă din peste 82 de ţări;
  • Ouă lucrate, creaţii ale artiştilor de diferite naţionalităţi aranjate pe teme (ouă cu motive religioase, florale, abstracte, ouă perforate, ouă cu aplicaţii etc.);
  • Creaţiile artistei Letiţia Orşivschi;
  • Ouă din materiale diverse diverse cum ar fi ouă din porţelan, ceramică, sticlă, lemn, piatră.
    Plimbându-ţi ochii prin vitrinele muzeului poţi descoperi şi ouă rare, cum ar fi cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc. Putem aminti de asemenea de oul de emu din Australia, realizat în tehnica zgârierii de un aborigen, cu o vechime de peste 120 de ani. Putem admira un ou eclozat de crocodil, provenit de pe valea Nilului, pictat de un nubian cu motive zoomorfe şi nu în ultimul rând un ou de struţ transformat într-o capelă, care are pardoseala, tavanul şi vitraliile pictate manual.
Oul ca sâmbure, început al vieţii
Putem admira de asemenea un ou care are aplicate peste 2500 de fire de păr împletite sau dacă vreţi, un ou cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale dar câte nu poqte face omul în măiestria-i?. Nu pot trece neobservate replicile ouălelor Faberge, ouă pe a căror coajă sunt reproduse imagini cu palate, castele, alte clădiri renumite.
O  secţiune a muzeului este destinată, exclusiv  ouălor şlefuite din alte materiale, cum ar fi : ouă fabricate din lemn exotic ( emn de tec, amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt ), ouă din piatră şi pietre semipreţioase (ouă de jad, cuarţ de diferite culori, lapislazuli, malachit, labradorit, azurit ) sau ouă lucrate în porţelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya şi Iznik din Turcia, porţelan japonez de Satsuma, porţelan olandez de Delft, porţelan englezesc de Jasper, dar şi ouă lucrate în tehnica Cloisonee.
Dragă călătorule mă adresez, cu respect, din nou ţie : Dacă tot ai admirat aceste minunăţii create de păsări, de natură, de mâna omului mai stai oleacă şi priveşte la modul cum doamna Letiţia, colegele dumneaei lucrează la încondeierea ouălelor. Ai ocazia să te familiarizezi cu instrumentul de lucru (chişiţa), cu tehnicile de lucru şi vei cunoaşte semnificaţia simbolurilor ce apar pe coaja oului.
Dragă călătorule, trăieşte bucuria de a păşi cu încredere pe covorul verde bucovinean al hotarului dintre Istorie, Tradiţie şi Infinit căci toate aceste frumuseţi ce ne înconjoară sunt tablouri din Edenul sfânt de odinioară.
    Drum bun, prin trupul viu al Bucovinei!
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here