Hard Radauti
Românul nu e plimbăreț din fire. Pe vremuri, duminica, stătea acasă pe lângă foc și spunea ghicitori, azi îl găsește în weekend pe canapea, la televizor. Însă în ziua alegerilor românul se trezește cu chef de plimbare. Merge să viziteze rudele din satele învecinate și merge cu rudele la vot. Obiceiul datează din anul 1850, de când votau numai cei mai bogați dintre boieri. Aceștia atrăgeau musafiri din alte județe, pentru a câștiga alți partizani. Dacă alegerile erau în zile diferite, își puneau cei mai buni cai la trăsură și mergeau de la București la moșiile de la țară, ca să mai voteze o dată. La alegerile din 1885, opoziția se plângea că trăsurile administrației erau folosite ca să ducă alegătorii de colo-colo și că chiar un tren special a fost folosit pentru a aduce alegători la București.
Bataia electorală anima actualitățile zilei și era dovadă de mare implicare cetățenească. Însă jurnale ale epocii stau mărturie pentru bogația acestui obicei. Iată câteva citate din memoriile lui Constantin Argetoianu, om politic activ la începutul secolului XX:
10 decembrie
„La Herendeşti (jud. Severin) primarul şi fiul său (liberali) au fost omorâţi de gardişti. La Târgovişte bătaie în regulă: gardiştii erau să pună ieri mâna pe Prefectură. În Ialomița, bătaie, capete sparte. La Bacău același lucru.”
20 decembrie
„Ziua de ieri, ultima a campaniei electorale, a fost relativ liniștită. N-au fost omorâți decât vreo doi oameni și răniți vreo 10, într-o încăierare, la Vințul de de Jos, în judeţul Alba. S-au ciocnit naţional-ţărăniştii cu liberalii.”
23 decembrie
„Cenzura a oprit orice știre din județe, dar încep oamenii să sosească la București și să povestească. S-a bătut, s-a sechestrat și s-a omorât. O masă compactă de unguri, o vale întreagă cu patru, cinci mii de voturi a fost oprită prin cordoane de jandarmi să meargă spre oraș, să voteze. Câteva sute au căutat să treacă totuși, dar sub pretext de rebeliune, jandarmii au făcut uz de armă, au ucis doi şi au rănit grav şapte alţii.”
Acest obicei era cimentat de existența personajului tradițional zis „mardeiaș”, adică bătăuș angajat să mobilizeze și să distreze masele de alegători. Iată o altă mărturie istorică:
„Filipescu s-a avântat în învălmăşeala electorală şi a fost demn de gloriile lui trecute: precedat de o întreagă echipă de bătăuşi vestiţi, conduşi de un atlet de meserie, un anume Condruţ, s-a dedat în întrunirile de mahalale la cele mai nesăbuite violenţe.”
Prin amabilitatea patriotului român Dorin Pătrăucean din Straja punem la dispoziţie spre vizualizare câteva Buletine de Vot vechi, anii 1919, 1931 şi o fotografie din vremea instaurării bolşevismului în România.

 

  Mulţumim Casa Muzeu Etnografic Dorin şi Veronica Pătrăucean

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here