Românii din Ucraina își vorbesc limba și își cer drepturile. Românii din Ucraina sunt a doua minoritate după cea rusă. Marșul popular s-a desfășurat duminică, 12 mai, cu prilejul celei de a patra aniversări a înființării, la Cernăuți, a Centrului Cultural Românesc „Eudoxiu Hurmuzachi“. Au  defilat elevi români de la zeci de școli din România și din Ucraina, însoțiți de profesori și de părinți. Acțiunea nu a fost organizată de Guvernul României, dar în fruntea paradei, simbolic, s-au aflat consulul general al României la Cernăuți, Irina Stănculescu, și ministrul consilier Ionel Ivan.

Participanții au trecut, în coloană, pe străzile centrale ale orașului, oprindu-se în fața Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi“ și, în final, în fața statuii lui Mihai Eminescu – ridicată în anul 2000, dar pe al cărei soclu, numele poetului național al României este încă scris cu litere rusești. Participanții la marș au dansat și au cântat în românește, una dintre melodii, foarte ­îndrăgită, cu un text de mare încărcătură emoțională, fiind „Cântă cucu-n ­Bucovina“ (după cum se știe, versurile fac trimitere la pierderea, de către ­România, a nordului ­Bucovinei).
„Noi am venit din județul Suceava, unde etnia ucraineană este foarte bine înțeleasă și susținută. La fel ar trebui să se întâmple și cu românii de aici“, a explicat profesoara Ilaria Pușcă, directoarea Școlii Gimnaziale din Vatra Moldoviței.
În Ucraina trăiesc între 400.000 şi 500.000 de români. Potrivit statisticilor comunităților româ­nești, cei mai mulți dintre ei, circa 250.000, trăiesc în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei şi Herta). Alți 130.000 de români trăiesc în sudul Basarabiei (regiunea Odessa), iar 40.000 trăiesc în Transcarpatia. Deși este mult mai discretă decât minoritatea maghiară, comunitatea românească reprezintă, numeric, a treia etnie din Ucraina, după ucraineni și ruși. În regiunea Cernăuți, cea mai numeroasă comunitate de români este în comuna Mahala.
Primarul comunei, Elena Nandriș, ne-a precizat că aici trăiesc 7.000 de români, în patru sate. Acestei comune, care prin tradiție este compact românească, i-au fost alipite, administrativ, acum un an, prin decizia autorităților ucrainene, și două sate cu populație ucraineană, totalizând 4.500 de locuitori.
„Când ne trezim, noi spunem «Doamne, ajută!», în limba noastră. Noi ne luptăm pentru limba noastră, ca să ne-o putem vorbi măcar ca până acum. Ne luptăm pentru școlile noastre. Noi ne-am născut aici și vrem să trăim aici, în Bucovina noastră, în casele noastre“, a rostit, cu ochii în lacrimi, Elena Nandriș.
După cum se știe, anul trecut, autoritățile de la Kiev au decis să amâne intrarea în vigoare a noii Legi a educației, ale cărei prevederi au îngijorat minoritățile etnice din Ucraina și au creat tensiuni între această țară și cele vecine. Guvernul Ucrainei a prelungit până în anul 2023 perioada de tranziție pentru punerea în aplicare a articolului care ar urma să interzică predarea în limbile minorităților etnice, începând din ciclul gimnazial.

Potrivit unor surse neoficiale, Guvernul de la ­București n-a oferit, până acum, vreun sprijin financiar pentru românii din nordul Bucovinei, cu ­excepția unor burse acordate, o ­singură dată, în anul 2018, elevilor de naționalitate ­română din clasele ­primare. Ministerul Afacerilor Externe nu are atribuții de a acorda ajutor financiar pentru etnicii români din străinătate. În schimb, în anul 2019, Primăria Sectorului 4 al Bucureștiului a decis să înceapă să-i ajute pe românii din nordul Bucovinei, în urma unui acord de înfrățire semnat între Sectorul 4 și comuna Mahala. Cu fonduri alocate de Primăria Sectorului 4, în satele Mahala și Ostrița din regiunea Cernăuți încep lucrările de construcție la patru unități de învățământ: două grădinițe, o școală și o bibliotecă.

Sursa : România Liberă

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here